sâmbătă, 23 iulie 2016

Cine va suporta daunele create de un lichidator judiciar ?

Cine l-a dotat cu drepturi de proprietar pe Avrămescu Nicușor în dosarele de faliment ?
De ce asistăm de ani de zile la refuzul și incapacitatea de a lua o decizie de către CSM în dosarul de faliment cu privire la care s-au facut sesizări si pe de altă parte nenumărate plângeri penale,clasate integral fără argumente juridice de procurorii orădeni?
Există ezitări în aplicarea legii ?.CORUPTIA să fie cauza?
Cum se apără corupția în Romania ?
In cea mai mare parte prin șantaj la adresa mituitorilor !

Dar ce pot face în justitie lichidatorii  judiciari de teapa celebrului Avrămescu Nicușor?
In primul rand pot aranja blocarea proprietarului unui imobil,care nu are nici-o legatură,nici macar de cauzalitate cu dosarul de faliment . Deci proprietarul nu are calitate procesuală în speță.
Cum e posibil ?   Fără să fii parte într-un proces de faliment (fără calitate procesuală)la Tribunalul Bihor- Oradea,fără ca lucrătorul în insolvență repartizat în dosar să-și justifice demersurile prin legitimarea unui titlu de proprietate obtinut chiar  prin modificarea acestui drept în temeiul Legii nr.7/1996 privind fondul funciar.
 Totuși se fac afaceri total inexplicabile pe bani grei, cu acordul tacit sau expres al judecătorului sindic.
De ce să vorbim despre neprofesionalism,când reaua credință este atât de evidentă !
Apoi de ce să nu vedem că pe șest apar tranzactii suspecte- nelegale și notări în Cartea funciara si apoi vanzari  și țepe bancare in schimbul unor sume mari.
Inevitabil ne trezim în prezența infractiunii de spalarea banilor ,pentru existenta carora se prestează din nou  activitati extrajudiciare,chiar sub ochii instituțiilor de forță anticorupție.
Așadar pentru ascunderea identității unor valori ilicite se practică spălarea de bani negrii,se obțin fonduri ilegale ,cu sume ilegale,se cumpără alte valori imobiliare și se schimbă proprietarul .
Deci banii murdari întâi ascunși ,apoi spălați.
Există certitudini că se folosește pentru asta falimentarea în justiție.

Toate aceste activități sunt nelegale ,adică sunt comise prin încălcarea legii speciale a falimentului.
Este știut că obligațiile lichidatorilor judiciari reprezentați în dosarele de faliment , nu lasă loc de interpretare în dosare.
In lipsa unor prevederi legale lucrătorul în insolvență nu are calitatea să reprezinte un debitor în instanțe și nici într-un caz nu poate juca rolul exponentului creditorului în asemenea situații.
Aceste activități se aprobă de judecătorul sindic și astfel se marchează tendința de a ascunde originea ilicită a unor sume de bani și de a conferi o aparență de legalitate și implicit onestitate.
In acest fel procesele se complică,ca și în cazul invocat,se tergiversează ani de zile,se parcurg diverse etape și se implică persoane și instituții.
Veniturile obținute în dosarele de faliment sunt amestecate cu fondurile legitime (bănci ,garanții,etc.) în scopul de a ascunde activitățile infracționale.
Așa se naște corupția în JUSTITIE ,prin abuzul de putere,săvârșit în exercitarea funcției publice,indiferent de statut,structură sau poziție ierarhică in scopul obținerii unui profit personal direct sau indirect,pentru sine sau pentru altul ,persoană fizică sau juridică.
Cazurile de abuz din partea lucrătorilor în justiție care desfășoara aceste activități infracționale sesizate la organele penale ale statului sunt ”rezolvate ” prin clasare în Bihor cel puțin.
De ce ? Pentru că există procurori aserviți poliției,care lucrează în locul lor.
Acest fapt rezultă din lucrările lor. Apare evidentă o legătură între viziunile penale ale procurorilor și polițiștilor.
Prea multă fabulație,care crează complicații acolo unde se cere aplicarea promptă a legii penale la infracțiunile constatate.
Evident că atunci când constatăm că un  reprezentant al autorității statului lasă să intre în funcțiune aberații juridice în cazurile de abuz semnalate,avem certitudinea ca partea vătămată este inevitabil  prejudiciată prin infracțiune.
In acest caz ne punem din nou întrebarea  ,cine va suporta daunele create de un lichidator judiciar prin manipularea JUSTITIEI ?
Există jurisprudență CEDO ,dacă se pune problema ca să ne învețe CEDO aplicarea legilor românești și Constituția Romaniei.
Se pune totuși problema neștiinței ,a neglijenței grave în respectarea legii,sau reaua credință generată de corupție ?
 comentariu Elena Albuțiu.

luni, 18 iulie 2016

Grațierea pedepselor un deziderat greu de digerat în politica actuală.

Romania nu se construiește în cătușe.
Autoritatea statului trebuie folosită cu discernămant.
Frica nu trebuie să paralizeze dezvoltarea Romaniei.
Să învățam să traim în libertate și noi si urmașii -urmașilor noștrii.
Trebuie să existe un echilibru între libertatea cuvântului și provocările la adresa normelor sociale,a legilor tării si a legislației internaționale.

Nu există vis mai funest decât cel în care te vezi privat de libertate.
Ești expus să demonstrezi că nu vrei sau nu poți să profiți de nici-o șansă ce ți se oferă, că nu vrei să te distrugi singur și sentimentele altora față de tine.
Denunțuri anonime ? Inadmisibil să fie anchetati oamenii denunțați de persoane ascunse sub anonimat  !
Un denunț trebuie să fie însoțit de dovezi,de argumente juridice,de fapte concrete,chiar dacă urmărirea penală este începută in rem .Un asemenea comportament dezvoltă o imaginație mai distructivă,care nu poate fi sancționata penal nici macar pentru denunț calomnios dacă se dovedeste că a dat informații neadevărate.
Si atunci ce înseamnă libertate ? Să vorbești dacă simți cu adevarat.
Numai un stat totalitar suprimă libertatea cuvântului, motiv pentru care trebuie să înțelegem că este necesar să se  asigure echilibrul prin intervenția presei libere.
In acest context să punem în discuție necesitatea acordării drepturilor și libertăților cetățenești justificate prin lege.
Ce este grațierea ?
Este o masură de clemență ce constă în înlaturarea în totalitate sau in parte a pedepsei aplicate de instanță ori în comuntarea acesteia în una mai ușoară.
Efectele grațierii sunt reglementate deasemenea prin lege.
Executarea pedepsei este suspendată condiționat prin acordarea termenelor de încercare care au o anumită durată.
Executarea nu are efecte asupra pedepselor complimentare afară de cazul când se dispune astfel prin actul de grațiere.Deasemenea obligațiile stabilite prin hotărârea judecătorească  pentru reparatii patrimoniale se mențin .
Atât amnistia cât și gratierea sunt reglementate si în noile coduri penale.
Bineînțeles că executarea pedepselor aplicate pentru anumite infracțiuni pot fi exceptate,cum ar fi infractiunile comise cu violență,anumite infracțiuni de corupție,sau pot fi puse în discuție anumite limite de pedepse.
Comiterea unor infracțiuni în termenul de încercare atrage recidiva,care are consecințe directe pentru înasprirea pedepsei aplicate pentru fapta nouă cu revocarea termenului de încercare.
Deci masura grațierii nu este lasată mereu la limita aprecierilor subiective.
In acest moment ascultând declarațiile publice ale d-nei ministru a justiției Raluca Prună,luăm cunoștință că Romania este condamnată de Curtea de la Strasbourg cu amenzi de zeci de milioane euro pentru condițiile inumane din închisorile românești ,care încalcă prevederile legale privind reeducarea prin privare de libertate.Deci scopul legal al inchisorii este încălcat.
In acest context nu înțelegem ce mai dorește să analizeze Ministerul Justiției privind relaxarea condițiilor de executarea pedepselor,când instanțele internaționale CEDO,au constatat deja că masurile de grațiere sau chiar amnistie se impun în anumite cazuri privind pedepsele privative de liberatate în România.
Altfel de ce discutăm mereu că respectăm drepturile si libertățile cetățenești stabilite prin Constituție,legile romanești si legile europene,dacă nu ieșim în fața oamenilor cu măsuri concrete caracteristice statului de drept?
Comentariu Elena Albuțiu.