Adio ,motivărilor stereotip în hotărârile judecătorești.

Curtea Europeană a Drepturilor Omului ,în deciziile sale obligă judecătorii să-și ”motiveze mai bine” hotărârile.
Găsim de ani de zile în considerentele hotărârilor judecătorești ,în loc de argumente juridice formulate într-un limbaj specific ,tot mai multe argumente stereotipe,abstracte și mai ales contracdictorii.
S-a ajuns până acolo încât CEDO se amestecă în modul de motivare a deciziilor date de judecători și am adăuga din practica cutumiară locală că asemenea critici sunt valabile și în motivarea rechizitoriilor sau a propunerilor de arestare adresate instanțelor.
Intr-un asemenea context s-a ajuns la CEDO,cu o speță ,în care a avut loc o încălcare a   dispozițiilor art.5 &3 privind dreptul la libertate și siguranță ,după ce la un om de afaceri i s-au aplicat măsuri preventive pe o perioadă de 10 luni , în esență invocându-se aceleași motive de instanțele naționale.
Cauza privește detenția preventivă a unui om de afaceri.
Inculpatul a fost arestat în mai 2015,fiind acuzat de fraudarea bugetului de stat ,într-o perioadă X,invocându-se motive  care au fost descrise în starea de fapt a propunerii de arestare și apoi în rechizitoriu.
Termenele restrictive de libertate au fost extinse până la 10 luni de zile,așa cum am arătat mai sus,invocându-se la prelungiri aceleași motive.cu precizarea că la cererea inculpatului instanța a schimbat arestarea preventivă în arest la domiciliu și control judiciar.
Inculpatul a invocat art.583 din Convenție unde s-a plâns despre lipsa motivelor suficiente pentru aceste măsuri.
Potrivit jurisprudenței CEDO ,persistența suspiciunilor rezonabile că persoana a săvârșit o infracțiune este o condiție sine qua non pentru regularitatea prelungirii detenției,dar după expirarea unei perioade de timp ,nu mai este suficientă ,fiind necesară altă motivare ,care să justifice contiuarea măsurilor restrictive de libertate.
După această perioadă de timp Curtea statuează că urmează să se stabilească ,în primul rând ,dacă există alte motive invocate de autoritațile judiciare justificative privind libertatea sau masurile restrictive  și abea în al doilea rând ,dacă aceste motive sunt suficiente și pertinente,dacă autoritățile naționale au manifestat diligență specială în conducerea procesului.
Așadar un judecător de tribunal trebuie să ofere motive pertinente și suficiente pentru detenție pe care să le aplice deja în momentul primei decizii prin care se dispune arestarea preventivă,adică imediat după arestare.
In acest context autoritățile naționale au susținut că arestul la domiciliu este o masură mai lejeră.
In art.5 nu se reglementează însă condițiile de detenție ,precizând că aceste criterii prevăzute de acest articol se referă doar la nivelul restricțiilor privind libertatea de circulație ți nu diferențierea confortului său ,sau în regimul intern a diferitelor locuri de detenție.
Curtea a aplicat criterii pentru întreaga perioadă de detenție,indiferent unde inculpatul este deținut.
Ce concluzie putem să tragem ? Pe plan național tot mai mult se fundamentează o anumită inerție în aplicarea legii. Legea în larga ei interpretare este tor mai mult marginalizată,lăsându-se loc cutumei în așa fel încât cealaltă parte a monedei legislative,adică spiritul legii a devenit un adevărat mit.
Cănd te îndoiești,sau ești convins că meseria de magistrat este doar un job,înainte să iei o decizie legată de modul cum acționezi ,este bine să vezi consecințele și oportunitățile măsurilor pe care ești obligat să la iei.
Orice se poate,dar orice semnal are și un buton de oprire,când poți deveni abuziv.
Pot apărea situații haotice,care greu pot fi reparate în timp și rămâi cu sentimentul că drepturile tale constituționale au fost călcate în picioare ,ceea ce este inadmisibil într-un stat de drept.
Extrase și comentarii Elena Albuțiu.

In Romania un fel de burghezie fără pedigree...

În curând ,comentarii .

Colecția de ziare vechi (3)

Romania lucrului bine făcut..
România lucrului bine făcut este un slogan frumos,lipsit de substanță când e vorba de schimbarea nivelului de trai ,economie,statut social.
Ingerii Bihorului:

Ce aflăm din presa de Transilvania (Bună ziua Ardeal,Jurnal de Bihor, etc.) din Cotidianul anilor trecuți ,despre valorile autorității de forță românești ?
Ce aflăm despre despre amicii afaceriști promovați în contracte cu statul ;despre zeii locali iubiți la Cotroceni de fostul președinte dealungul anilor ?
Ce aflăm despre eroii procurori de Bihor ?
Cine face de ani de zile, anchete penale ”curate” la comandă ? Cine folosește autoritatea de forță a statului pentru răfuieli personale ?
Cine practică traficul de influiență în justiție ?
Cine ne învață că la Universitatea Oradea s-au fabricat diplome false,de dragul falsului și mai ales pentru dotarea muzeelor,librăriilor , a expozițiilor academice,iar autorii au fost trimiși fără cătușe și umilințe ,direct la panoul de onoare ,cu notă că au fost și au rămas la fel de putrezi de bogați ?
Cine ciugulește fărâmiturile lor ? Fărâmituri dosite în coperte de aur,în doctorate plagiate,în funcții cumpărate,declarații de avere care conturează un adevărat fiasco -da capo al fine- pentru cei căpătuiți prin corupție .
Cine ne dă lecții cum se aplică legea ?A ajuns ignoranța profesională, un motiv de siguranță în fotoliile bine plătite de românii sărăciți, prin nenumărate taxe și imozite ,mereu neîndestulătoare pentru bugetul de stat .
Exemple sunt destule.
Sunt publicații jurnalistice ,care merită revigorate !
Cei bine plătiți niciodată nu vor pierde vremea cu descoperirea și stârpirea corupției ,cu manifestări avangardiste,cu stârpirea insucceselor și a nerealizărilor!
Avem nevoie de oameni noi!
Elena Albutiu.

Descurajarea abuzurilor

     Efectele benefice ale Legii insolvenței ar fi descurajarea abuzurilor și nu a profitării de această lege în alte scopuri decât cele legale și prelungirea efectelor acesteia în mod nejustificat.
Printre efectele nefaste ale Legii insolvenței ar fi și faptul că de multe ori trenează pe rolul instanțelor de faliment,care nici nu reorganizează,nici nu lichidează averea debitorilor insolvabili.
     Infracțiunile grave ,cum ar fi spălarea de bani,camuflarea surselor încasării de practicienii în insolvență prin afaceri aparent banale ,realizate colateral proceselor de faliment.
    Despre excrocheriile imobiliare realizate în dosarele de faliment s-a scris ani de zile,s-au facut plângeri penale dezamorsate toate fără argumente juridice.
   Au fost promovate sute de litigii asociate dosarelor de faliment a căror pertinență este nelegală în asemenea procese.
  De exemplu : potrivit legislației românești în materie de proprietate nu se pot reconstitui drepturi patrimoniale în dosarele de faliment pe seama debitorilor,în scopul de a spolia persoane care nu au calitatea de părți în aceste procese și ici raporturi contractuale cu debitorii.Toate aceste manevre frauduloase menite să îndestuleze în condiții nelegale creditorii preferați si suspectați din prima vedere de corupție.
   In acest fel sume de bani imense obținute prin corupție pot fi spălate prin Justiție.
   Se știe că în lumea mafiotă există tendința de a se ascunde originea ilicită a unor sume și de a conferi o aparență de legalitate ,implicit onestitate și respectabilitate posesorilor unor sume de bani importante.
           Dosarele de faliment au deschis poarta pentru justificarea anumitor sume.
  Lucrători din Justiție nu odată au apelat la o gamă variată de acțiuni-trucuri financiare -care corespund în mare parte trucurilor de reciclare a fondurilor.
  Necesitatea de a recicla prin activități judiciare în aceste cazuri ,decurge din dorința de a ascunde o activitate amplă infracțională,ca aceea de trafic de imobile aparținând unor persoane care nu sunt părți în procesele de faliment,mai exact
                                              furt de imobile prin corupție,șantaj,falsificare de acte,etc.
    Faptele în sine presupun o incadrare juridică corespunzătoare,la nivel de fenomen și să se constate că pericolul social reflectat în societate este dublat de un pericol economic la fel de grav.
   Descoperirea aspectelor penale de corupție în dosarele de faliment se poate efectua foarte simplu ,chiar din oficiu în absența unor plângeri penale, printr-o simplă verificare în colaborare cu ANAF .
  Anchetele penale în acest domeniu,ar putea conduce la depistarea unor prejudicii imense prin activități de corupție.
   Cetățenii implicați în aceste acțiuni de spoliere a proprietății lor private, nu pot înțelege pasivitatea procurorilor sau poate ignoranța autorității statului în descoperirea cu celeritate a infracțiunilor de corupție atât în cazul sesizărilor penale,însoție de probe,cât și prin sesizări din oficiu, în activitatea judiciară de soluționare a cauzelor de faliment.

Elena Albuțiu.
   

Anticorupția este o persoană ?

Mereu ne întrebăm cum este văzută corupția în Romania ?
In cele din urmă corupția înseamnă folosirea abuzivă a puterii, oriunde în lume.
Pornind de la aceste principii ,examinăm corupția prin forța puterii,cu condiția însă ca și această forță să fie  folosită cu discernământ.
In Romania ultimilor ani s-a încetățenit ideea că : ”Anticorupția este o persoană ”.
Foarte greșit, să promovăm cultul unei singure persoane !
 Personalitatea unui avangardist în această luptă însă : DA ! Trebuie susținută!
Dar cum se realizează anticorupția ?
Anticorupția se realizează și prin eliminarea abuzurilor din orice domeniu de activitate ,chiar și din Justiție,sau de ce nu și prin eliminarea abuzurilor în lupta anticorupție.
In exercitarea acestei așa zise ”lupte” se cere însă și evitarea extremelor, care nu duc nicăieri!
 Va trebui să vedem cu claritate că, democrația nu se construiește cu cătușe, deși în  acest moment vedem o Românie blocată de frica DNA.
De frica cătușelor !
Să nu uităm însă ce înseamnă libertate ? Dezideratul suprem al oricărui om.
Dreptul nostru de a exprima ce gândim !
Libertatea înseamnă și faptul că oricare cetățean are dreptul să vorbească,dacă simte cu adevărat.
Numai într-un stat totalitar se poate vorbi de suprimarea dreptului la libera exprimare.
 La suprimarea presei.
Nu  este cazul în țara noastră,dar se pune problema dacă prin presă se asigură un echilibru în lupta anticorupție ,prin libertatea cuvântului?
Nu putem ignora faptul că sunt cazuri în care anticorupția lovește și în oameni nevinovați.
Aceste cazuri trebuie analizate liber de orice constrângeri. Aici presa ar trebui să aibă un cuvânt greu de spus.
Să se aducă la cunoștința opiniei publice că, pentru asemenea neajunsuri suntem condamnați la CEDO cu sume uriașe ,sub forme de daune ,în fiecare an.Este vorba de abuzuri în înfăptuirea justiției.
Deci ,justiția nu se face numai în parametrii forței.
Cât timp justiția este guvernată de ”prezumția de nevinovăție” se pune problema atât a obligației acuzării la dovezi,cât și la posibilitatea invocării probelor în apărare până la judecarea oricărei persoane inculpate penal.
Respectarea acestor principii, asigură în mod cert înfăptuirea justiției într-un adevărat stat de drept.
Elena Albuțiu.

Adversari politici penali ?

Istoria se repetă !Se încearcă manipularea electoratului !
Aflăm că în ziua de azi,în plină precampanie electorală,cheia succesului în politică este să ții adversarii politici în mână.
Cum ?
Indiferent, care om politic se lansează în discursuri privind adversarii politici,ar trebui să aibă minime cunoștințe juridice,dacă înțelege să invoce imacularea altor politicieni pe teme penale  -versus tabăra  adversă.
De exemplu ,tot mai des sunt admonestați adversarii politici pe tema că sunt ” penali ”.
Cetățenii se informează constant asupra substanței acestor discursuri echivoce.
Romanii s-au eliberat în ultimul timp tot mai mult de comportamentul obedient  și vor să cunoască de unde au apărut nenumărați ”penali” în anumite partide politice și cei ”curați” stationează în altele.
In principal după numele politicienilor citați ,înțelegem că este suficient să ai dosar de urmărire penală în curs de anchetă, ca să fii ”penal”.
Total greșit juridic,având în vedere că vinovația penală o stabilesc judecătorii prin hotărâre definitivă și irevocabilă,ceea ce nu este cazul în exemplele citate.
In politică însă ai putea să  devii foarte ”penal” ,”foarte imoral” în concepțiunea oratorilor prin faptul că se constată comiterea unor infractiuni de corupție în timp ce persoana vizată sub aspect de moralitate ocupă o funcție politică sau chiar lider politic.
Dacă analizăm în România ,informațiile din media  constatăm că poate fi pusă în discuție, conjunctural doar fapta unui singur lider politic,co-președinte la un partid politic,care în timpul exercițiului acestei funcții a fost prins în flagrant cu o sumă imensă de euro în autoturismul personal,sumă pe care nu a putut-o justifica legal și care era ascunsă și transportată în capitală, prin bunăvoință un prieten.
In acest caz problema s-a tratat politic ,paralel cu aspectul juridic.
Adică prin scoaterea din funcție și excluderea din partid a persoanei inculpate imediat de DNA,pentru o gravă infracțiune de corupție ,fără a se discuta viitorul politic a intregului partid în fața electoratului.
Dacă ne gandim că,  politicienii din tabăra adversă  pentru fapte denunțate din perioade când nu activau politic,fapte anchetate de procurori ani de zile,sunt atacați violent și ”măturați” cu virulență din politică,călcând Constituția și legile țării,atunci să ne aplecăm puțin asupra modului cum se tratează juridic infracțiunile flagrante comise în timp  ce ocupi funcții de lider politic.Practic în toate cazurile ,infracțiunile flagrante se anchetează și se judecă de urgență,pentru simplu motiv că infracțiunea este descoperită în timpul săvârșirii ei,sau imediat după săvârșire.Trebuie să existe un proces verbal întocmit cu ocazia constatării infracțiunii flagrante,care este o probă importantă a cauzei ,iar procesul nu se desfășoară pe bază de ”suspiciuni rezonabile” ci pe bază de certitudini .Aceste procese permit soluționarea cu celeritate a unor asemenea cauze penale.
Marginalizarea politică a unui inculpat,autor al unei infracțiuni de corupție ,descoperită flagrant,nu rezolvă nici pe departe pericolul social ce-l reprezintă în societate.Cauza trebuie soluționată după legile penale.
In baza unei hotărâri penale definitive vom ști dacă persoana inculpată este sau nu vinovată și mai ales ”penală”.
Manipulând electoratul cu noțiuni juridice ,străine momentului de precampanie și campanie electorală ,ne gasim în situații care mai tîrziu ar putea influiența dezvoltarea economică și nu numai, a României.
Elena Albuțiu

Oamenii buni iubesc florile.

Câtă frumusețe și sensibilitate !
EA