Judecătorii trebuie eliminați din magistratură,care țin un dosar nesoluționat mai mult de 17 ani !
Nu trebuie lăsați într-o slujbă pe care nu o cunosc.
Refuză sau sunt incapabili să adopte o soluție?
Ne punem întrebarea până unde merge tupeul unora în postura de magistrați de a face politica subiectivă a unor cauze în Romania ? Adică după bunul plac.
La Bruxelles se cere să fie eliminată posibilitatea interpretării subiective și arbitrare a prevederilor legale în actul de justiție.
Un exemplu elocvent de gravă neglijență,chiar rea-credință îl găsim la Tribunalul Bihor,unde zace dosarul de lichidare judiciară nr.2222/44/2001 de peste 17 ani și nu interesează pe nimeni din conducerea administrativă, ce ascunde tergiversarea acestei cauze.
Nu simte nimeni că importanța unui proces de faliment nu este în regulă ?
Analiza operativității în soluționarea cauzelor nu constituie imixtiune în justiție.Nu este vorba de soluții în dosar.
Atunci ce se dorește cu tergiversarea ?
Timp pentru activități extrajudiciare ?
In cauzele de faliment nu e vorba pe fond de conflicte între persoane fizice,tranzacții comerciale,litigii de muncă ,cereri împotriva actelor.
In dosarele de faliment nu este exclusă latura penală,de multe ori procesele fiind derulate pe planuri false,invocându-se drepturi în mod declarativ,fără suport legal.
Sub paravanul lichidării judiciare se fac tranzacții de proprietate de către lichidatorii cu complicitatea judecătorilor sindici fără plata de impozite la bugetul de stat și TVA.
La fel lichidatori cu dublă calitate și de avocați.incasează onorarii fără să fie impozitate.
Aceste probleme pot fi susținute doar de un sistem judiciar corupt.
Soluții rapide pe cazuri punctuale se cer ,dar nu se respectă !
Nimeni nu-și pune problema respectului față de lege.
Infracțiuni frecvente ce pot fi descoperite în dosarele de faliment ,sunt : evaziunea fiscală,fals în înscrisuri oficiale,înșelăciune în relații comerciale,chiar spălare de bani negrii.
Art.99 lit.i din Legea nr.303/2004 se referă la întârzierea nejustificată în soluționarea unor cauze.
Exercitarea funcției cu rea-credință sau gravă neglijență atrage sancțiuni.
Nimeni din CSM însă nu-și bate capul să facă o analiză competentă la nivel de instanțe pe teme de celeritate în dosarele de faliment.
Sperăm că inspectorii judiciari nu au ajuns în stadiul să închidă ochii la aceste competențe !
Comentariu Elena Albuțiu
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu