Grațierea pedepselor un deziderat greu de digerat în politica actuală.

Romania nu se construiește în cătușe.
Autoritatea statului trebuie folosită cu discernămant.
Frica nu trebuie să paralizeze dezvoltarea Romaniei.
Să învățam să traim în libertate și noi si urmașii -urmașilor noștrii.
Trebuie să existe un echilibru între libertatea cuvântului și provocările la adresa normelor sociale,a legilor tării si a legislației internaționale.

Nu există vis mai funest decât cel în care te vezi privat de libertate.
Ești expus să demonstrezi că nu vrei sau nu poți să profiți de nici-o șansă ce ți se oferă, că nu vrei să te distrugi singur și sentimentele altora față de tine.
Denunțuri anonime ? Inadmisibil să fie anchetati oamenii denunțați de persoane ascunse sub anonimat  !
Un denunț trebuie să fie însoțit de dovezi,de argumente juridice,de fapte concrete,chiar dacă urmărirea penală este începută in rem .Un asemenea comportament dezvoltă o imaginație mai distructivă,care nu poate fi sancționata penal nici macar pentru denunț calomnios dacă se dovedeste că a dat informații neadevărate.
Si atunci ce înseamnă libertate ? Să vorbești dacă simți cu adevarat.
Numai un stat totalitar suprimă libertatea cuvântului, motiv pentru care trebuie să înțelegem că este necesar să se  asigure echilibrul prin intervenția presei libere.
In acest context să punem în discuție necesitatea acordării drepturilor și libertăților cetățenești justificate prin lege.
Ce este grațierea ?
Este o masură de clemență ce constă în înlaturarea în totalitate sau in parte a pedepsei aplicate de instanță ori în comuntarea acesteia în una mai ușoară.
Efectele grațierii sunt reglementate deasemenea prin lege.
Executarea pedepsei este suspendată condiționat prin acordarea termenelor de încercare care au o anumită durată.
Executarea nu are efecte asupra pedepselor complimentare afară de cazul când se dispune astfel prin actul de grațiere.Deasemenea obligațiile stabilite prin hotărârea judecătorească  pentru reparatii patrimoniale se mențin .
Atât amnistia cât și gratierea sunt reglementate si în noile coduri penale.
Bineînțeles că executarea pedepselor aplicate pentru anumite infracțiuni pot fi exceptate,cum ar fi infractiunile comise cu violență,anumite infracțiuni de corupție,sau pot fi puse în discuție anumite limite de pedepse.
Comiterea unor infracțiuni în termenul de încercare atrage recidiva,care are consecințe directe pentru înasprirea pedepsei aplicate pentru fapta nouă cu revocarea termenului de încercare.
Deci masura grațierii nu este lasată mereu la limita aprecierilor subiective.
In acest moment ascultând declarațiile publice ale d-nei ministru a justiției Raluca Prună,luăm cunoștință că Romania este condamnată de Curtea de la Strasbourg cu amenzi de zeci de milioane euro pentru condițiile inumane din închisorile românești ,care încalcă prevederile legale privind reeducarea prin privare de libertate.Deci scopul legal al inchisorii este încălcat.
In acest context nu înțelegem ce mai dorește să analizeze Ministerul Justiției privind relaxarea condițiilor de executarea pedepselor,când instanțele internaționale CEDO,au constatat deja că masurile de grațiere sau chiar amnistie se impun în anumite cazuri privind pedepsele privative de liberatate în România.
Altfel de ce discutăm mereu că respectăm drepturile si libertățile cetățenești stabilite prin Constituție,legile romanești si legile europene,dacă nu ieșim în fața oamenilor cu măsuri concrete caracteristice statului de drept?
Comentariu Elena Albuțiu.