Nu avem nevoie de avocați...

....avem protectori sau condamnări aranjate .

Ce mai avem ?

In activitatea judiciară niciodată nu au fost atât de evidente dosarele la comandă.
O serie de elemente pe care le detaliem mai jos,toate duc la recunoașterea unui dosar la comandă .
In practica judiciară  se pare că unele instanțe judecătorești și-au asumat puteri discreționare de a pronunța hotărâri după cum consideră ”cineva”,-fără  ca efectul acestora să fie îngăduit de lege.
In acest context exercitarea profesiei de avocat ,care potrivit legii și statutului avocaturii promovează și apără drepturile , libertățile și interesele legitime ale omului ,stăruind pentru aflarea adevărului și liberul acces la justiție,apare de multe ori ineficientă.
In practica judiciară penală,oamenii se confuntă tot mai des cu acest gen de dosare și condamnări aranjate.Desigur că și achitările pot fi aranjate în condiții în care instanțele nu se uită la probe ci la protectori.
Deci ,practica judiciară ne oferă situații de natură să contureze diverse aranjamente,exemple care vor fi expuse mai jos și care au dus de multe ori la procese inechitabile,cu consecințe greu de imaginat pentru cei care cad victime unor condamnări aranjate.
Astfel în dosarele menționate găsim :
-probe plantate;
 -veșnicul refugiu în fața legii ;
- grupuri influiente în justiție;
-sistemul nostru judiciar nu se protejează,dacă facilitează activități ilicite în justiție ;
-în cazul recunoașterii vinovăției (Legea 202/2010) s-ar fi impus adoptarea de norme tranzitorii pentru eliminarea controverselor din practică;
-vânătoarea și subestimarea avocaților din partea procurorilor.Procedural procurorii sunt egali cu avocații ;
-probe obținute nelegal (vezi: mii de pagini, stenograme depuse la dosarul penal din partea unor instituții,care nu fac parte din  sistemul judiciar) ;Acestea sunt dosare lucrate extrajudiciar și nu pot servi la condamnare.
-- nelegalitatea probelor care sunt sancționate cu nulitatea absolută, trebuia transpusă în practica instanțelor;
-In prezent o serie de avocați deși foarte bine pregătiți profesional ,au căzut în desuetudine tocmai pentru faptele descrise mai sus. Se poate spune că există o latură dramatică în activitatea judiciară în sensul că judecata nu se face în instanțe !!!!???In acest caz apărările avocaților au doar  rolul de fațadă în desfășurarea proceselor penale;
-din lipsă de cauze și evident onorarii ,au apărut în activitatea judiciară” avocații samsari” care staționează în diferite zone căutând clientelă printre persoanele cu probleme penale,cu dosare la poliție,parchet ;( doriți avocat ? se oferă !.)
- apar dosare aranjate și condamnări abuzive și din rândul magistraților(ex.cazul judecătorului Mustață);
-din lipsa cunoștințelor juridice ,inculpații își fac apărări pe placul procurorilor fără să știe că potrivit procedurii penale nici-o persoană nu e obligată să contribuie la propria  incriminare ;
-cei confruntați cu justiția ar trebui să știe că starea de fapt descrisă de procurori , pe sute de pagini  în rechizitorii, nu are valoare juridică,dacă acuzarea nu are dovezi ;
-probele în apărare -în mod abuziv -rămân frecvent neadministrate în anchetele penale ;
-anchetele penale se fac după bunul plac al procurorilor ;
-probele obținute nelegal sunt valorificate juridic,deși legal nu pot servi la condamnare ;
- probe nelegale sunt și în cazul în care martorii sunt audiați fără avocatul inculpatului.Deci  -probe nule.;
Asemenea situații total abuzive întâlnite în actul de justiție sunt posibile, în cazurile  în care puterea aparține unor lideri ,care incriminează în  discursuri publice diverși adversari politici ,anticipând soluții de sancționare penală.

Sunt posibile astfel de situații într-o societate în care puterea politică ,controlează mass media ,accesul privilegiat la resursele economice și îmblânzirea justiției.

Comentariu Elena Albuțiu