Presiuni asupra justitiei ?

Din media :
Periculozitatea sociala a infractiunilor de coruptie este net superioara furturilor marunte si nu putem admite un tratament penal egal intr-o justitie ,care-si continua derapajele in contradictie cu principiile de drept si in contratimp cu interesele democratice ale omului .
In ultimul timp asistam la confruntari de pe pozitii politice cu justitia,in loc ca orice confruntari sa aiba loc exclusiv in sistemul judiciar.
In ultimul timp s-a comentat indelung faptul ca liberatatea presei este in pericol,ca urmare a incriminarii din art.276 din noul Cod penal,care intra in vigoare in 1 februarie 2014.
Acest text de lege statueaza : "Fapta persoanei ,care pe durata unei proceduri judiciare in curs face declaratii publice nereale referitor la savarsirea de catre judecatori sau organele de urmarire penala a unor infractiuni sau a unei abateri disciplinare grave legate de instrumentarea respectivei cauze in scopul de ale influienta sau intimida se pedepseste cu inchisoare de la 3 luni la 1 an,sau amnda "
Se sustine in media ca :
"aceste "presiuni asupra justitiei " vor impiedica sau limita evident  jurnalistii sa mai dezvaluie abuzul magistratilor in dosare.
Totodata nici justitiabilii,avocatii si politicienii nu vor mai putea critica neregulile din justitie,fara sa riste inchisoarea."
In "Lumea justitiei" se sustine :ca acest text de lege penal este o aberatie.Declaratia oricarei persoane poate fi interpretata oricand ca o presiune la adresa judecatorilor sau procurorilor.
Numai daca vorbim de dificultatea probatoriului,magistratii pot oricand interpreta o declaratie drept presiune asupra lor. Si mai grav este ca se aduce atingere dreptului de a informa publicul de catre specialisti sau jurnalisti,despre coruptie si fapte ce tin de desfasurarea unui proces.Unde este granita intre prejudecati si judecati de valoare ? "
Trebuie sa intelegem insa ca punctele de vedere diferite in legatura cu desfasurarea sistemului judiciar, nu sunt infractiuni.
In interpretarea juridica -infractiune poate fi numai fapta savarsita cu rea credinta.
Jurisprudenta CEDO este importanta in interpretarea publica a acestor noi incriminari.
In art.10 din Deciziile CEDO se arata ,ca libertatea de exprimare este necesara intr-o societate.
In ce priveste protectia oferita jurnalistilor,Curtea a stabilit ca aceasta protectie este subordonata conditiei exercitarii cu buna credinta ,in sensul de a comunica informatii in acord cu respectarea deontologiei jurnalistice,care in cazul furnizarii de informatii de catre terte persoane,presupune o mai mare rigoare si atentie deosebita inainte de publicarea informatiilor.
Presa are intradevar obligatia de a publica informatiile si ideile referitoare la aspecte politice si alte subiecte de interes general,cum este si functionarea sistemului judiciar,dar cu respectarea limitelor impuse de respectarea dreptului la reputatie si a drepturilor altor persoane.
Curtea subliniaza insa si faptul ca protectia oferita jurnalistilor este subordonata conditiei de buna-credinta,in sensul de a informa in acord cu respectarea deontologiei jurnalistice.
Dispozitiile si drepturile protejate ale jurnalistilor le regasim si in deontologia si statutul profesional al avocatilor si prin analogie de situatie sunt extinse si asupra justitiabililor.
 Statutul avocatilor statueaza clar ca scopul exercitarii profesiei de avocat in constituie promovarea si apararea drepturilor, libertatilor si intereselor legitime ale persoanelor fizice si persoanelor juridice,de drept public si de drept privat.
Totodata se reglementeaza drepturile si obligatiile avocatului de a starui,prin toate mijloacele legale pentru realizarea liberului acces la justitie pentru un proces echitabil si solutionarea intr-un timp rezonabil indiferent de natura cauzei sau calitatea partilor.
In relatiile cu instantele judecatoresti,cu Ministerul Public ,avocatul este dator sa aiba un comportament demn,civilizat si loial.
Subliniem si o alta dispozitie din legea speciala a avocatului, importanta in raport de subiectul analizat ,in sensul ,ca :"Avocatul nu raspunde penal pentru sustineri facute oral sau scris in fata instantelor de judecata,a altor organe de jurisdictie,a organelor de urmarire penala sau alte autoritati,daca aceste sustineri sunt in legatura cu apararea si sunt necesare stabilirii adevarului."
Asadar,trebuie sa intelegem ca orice tara civilizata din lume ar sanctiona un atac la persoana unui judecator sau procuror,cu atat mai mult cu cat aceste atacuri au luat amploare in timpul confruntarilor,mai ales a acelora cu coloratura politica.
Aceasta nu inseamna insa ca abaterile disciplinare,sau comiterea de infractiuni de catre magistrati,trebuie tratate dupa alte reguli si atunci cand se constata ca sunt pasibili de raspundere,sa fie sanctionati disciplinar sau penal dupa caz de catre organele abilitate ale statului in aceasta privinta.
Aceasta incriminarea prev.de 276 din noul Cod penal,atrage implicit o raspundere mai mare pentru profesionalism si buna credinta in exercitarea actului de justitie de catre magistrati,controlata competent de Consiliului Superior al Magistraturii si evident de Autoritatea Publica.
Avocat Elena Albutiu