Aceasta implică serioase responsabilități,în primul rând responsabilitatea morală față de cetățeni și societate.
Scopul acestei rezoluții este de a proteja importante valori umane,dispozițiile constituționale și stabilește anumite restrângeri ale exercițiului libertății de exprimare.
Se statuează interzicerea unor exprimări care urmăresc prejudicierea : demnității,onoarei, vieții particulare,dreptul la propria imagine cât și manifestările obscene,contrare bunelor moravuri.
Principiile deontologice ale ziaristicii :
-trebuie respectat dreptul cetățenilor la viața privată.
-persoanele care dețin funcții publice au dreptul la viața lor privată ;
-au obligația de a respecta demnitatea umană și
-folosirea deliberată a unui limbaj nepotrivit.
In ziaristică scopul nu scuză mijloacele,iar informația trebuie obținută prin mijloace legale și etice.
La cererea persoanelor interesate ,mijloacele de informare în masă trebuie să rectifice informațiile care s-au dovedit false sau eronate .Legea prevede sancțiuni și despăgubiri în asemenea situații.
Pe de altă parte autoritățile publice au obligația de a informa corect cetățenii asupra problemelor de ordin public dar și de ordin personal ,având în vedere însă numai informațiile de interes public.
Exercitarea acestui drept nu implică accesul la fapte și date care nu au un caracter public și nici obligația autorităților de a furniza asemenea informații(siguranța națională,anchete judiciare,et.)
Jurisprudența în această materie este relevantă.
Inafara drepturilor și oblgațiilor legale stipulate în legislația de specialtate,mijloacele de informare în masă au o responsabilitate morală față de cetățeni și societate .,răspundere care trebuie scoasă în evidență mai ales în momentul actual,când informația și comunicarea joacă un rol de mare importanță în ceea ce privește atât formarea atitudinii individuale a cetățenilor,cât și evoluția societății și a vieții democratice.
Profesia de ziarist implică drepturi și obligații și responsabilități.
Principiul de bază al oricărei evaluări etice a ziaristicii este că trebuie făcută distincția clară între știri și păreri,evitându-se orice confuzie între acestea.
Știrile sunt informații,adică fapte și date,în timp ce opiniile exprimă gânduri,idei,convingeri sau judecăți de valoare a mijloacelor de informare în masă ,a editorilor sau ziariștilor.
Știrile trebuiesc difuzate cu respectarea adevărului ,după ce au fost efectuate verificările de rigoare,prezentarea,descrierea sau narațiunea fiind făcute într-un mod imparțial.
Zvonurile nu trebuiesc confundate cu știrile.
Exprimarea opiniilor poate consta în reflecții sau comentarii asupra unor idei generale sau în observații privind informații având legătură cu evenimente concrete.
Opiniile cu privire la persoane și instituții nu trebuie să ascundă intențioanat fapte sau date reale.
Informația este un drept fundamental,evidențiat de jurisprudența Comisiei Europene și a Curții Europene pentru Drepturile Omului în legătură cu art.10 al Convenției europene a dreptuilor omului și recunoscut ca atare în art.9 al Convenției europene privind canale de televiziune transnaționale precum și toate constituțiile democratice.
Editorii și ziariștii trebuie să coabiteze pentru a întări garanțiile libertății de expresie a ziariștilor pentru că ei sunt aceea care în ultimă instanță transmit informațiile.
Ziariștii nu trebuie să denatureze informațiile adevărate,imparțiale și opiniile oneste,nici să le exploateze în scopuri proprii,într-o încercare de a crea sau modela opinia publică.
Trebuie respectate drepturile cetățenilor la viața privată.
Persoanele care dețin funcții publice au dreptul la viața lor particulară să fie apărată,cu excepția acelor cazuri în care viața lor particulară are efect asupra vieții publice.
In fine se cere respectarea adevărului și respectarea drepturilor și libertăților românilor și în acest domeniu de activitate, atât de accesibil opiniei publice.
Elena Albuțiu.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu