Efectele benefice ale Legii insolvenței ar fi descurajarea abuzurilor și nu a profitării de această lege în alte scopuri decât cele legale și prelungirea efectelor acesteia în mod nejustificat.
Printre efectele nefaste ale Legii insolvenței ar fi și faptul că de multe ori trenează pe rolul instanțelor de faliment,care nici nu reorganizează,nici nu lichidează averea debitorilor insolvabili.
Infracțiunile grave ,cum ar fi spălarea de bani,camuflarea surselor încasării de practicienii în insolvență prin afaceri aparent banale ,realizate colateral proceselor de faliment.
Despre excrocheriile imobiliare realizate în dosarele de faliment s-a scris ani de zile,s-au facut plângeri penale dezamorsate toate fără argumente juridice.
Au fost promovate sute de litigii asociate dosarelor de faliment a căror pertinență este nelegală în asemenea procese.
De exemplu : potrivit legislației românești în materie de proprietate nu se pot reconstitui drepturi patrimoniale în dosarele de faliment pe seama debitorilor,în scopul de a spolia persoane care nu au calitatea de părți în aceste procese și ici raporturi contractuale cu debitorii.Toate aceste manevre frauduloase menite să îndestuleze în condiții nelegale creditorii preferați si suspectați din prima vedere de corupție.
In acest fel sume de bani imense obținute prin corupție pot fi spălate prin Justiție.
Se știe că în lumea mafiotă există tendința de a se ascunde originea ilicită a unor sume și de a conferi o aparență de legalitate ,implicit onestitate și respectabilitate posesorilor unor sume de bani importante.
Dosarele de faliment au deschis poarta pentru justificarea anumitor sume.
Lucrători din Justiție nu odată au apelat la o gamă variată de acțiuni-trucuri financiare -care corespund în mare parte trucurilor de reciclare a fondurilor.
Necesitatea de a recicla prin activități judiciare în aceste cazuri ,decurge din dorința de a ascunde o activitate amplă infracțională,ca aceea de trafic de imobile aparținând unor persoane care nu sunt părți în procesele de faliment,mai exact
furt de imobile prin corupție,șantaj,falsificare de acte,etc.
Faptele în sine presupun o incadrare juridică corespunzătoare,la nivel de fenomen și să se constate că pericolul social reflectat în societate este dublat de un pericol economic la fel de grav.
Descoperirea aspectelor penale de corupție în dosarele de faliment se poate efectua foarte simplu ,chiar din oficiu în absența unor plângeri penale, printr-o simplă verificare în colaborare cu ANAF .
Anchetele penale în acest domeniu,ar putea conduce la depistarea unor prejudicii imense prin activități de corupție.
Cetățenii implicați în aceste acțiuni de spoliere a proprietății lor private, nu pot înțelege pasivitatea procurorilor sau poate ignoranța autorității statului în descoperirea cu celeritate a infracțiunilor de corupție atât în cazul sesizărilor penale,însoție de probe,cât și prin sesizări din oficiu, în activitatea judiciară de soluționare a cauzelor de faliment.
Elena Albuțiu.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu