luni, 27 ianuarie 2020

Câteva capcane ale minții....

....în care credem toată viața și care-ți fac viața un calvar.
Ce spun psihologii,astrologii și alți observatori ai vieții :

Capcanele mentale ne determină atât felul în care gândim cât și ceea ce simțim.
Capcanele mentale sunt de fapt tipare ,ce se instalează în copilărie și au reverberații pe tot parcursul vieții.Exemple : copii abandonați,criticați,hiperprotejați,abuzați,excluși,răniți într-un fel sau altul.
Capcana mentală ajunge să facă parte din noi.
Chiar și atunci când dăm impresia că avem tot ce ne trebuie - statut social,o căsătorie ideală,respectul celor  apropiați,succes în carieră,de multe ori nu suntem capabili să ne bucurăm de viață sau să credem în propriile noastre realizări.
De multe ori prin fugă evităm să ne gândim la capcana în care ne aflăm.
Când apar anumite sentimente,le atenuăm. Unii prin droguri,mănâncă excesiv,fac curățenie în mod compulsiv sau muncesc până la epuizare.
Recunoscând capcanele vieții ne putem schimba viața.
Capcane cu care ne întâlnim frecvent :
Capcana Abandonului - Se tem să nu fie părăsiți.
Este legată de nevoile de siguranță,de atașamentul securizant.In cazul unor separări se simt singuri și disperați.
Capcana Neîncrederii - Nu pot avea încredere în nimeni.
Este capcana abuzului. Nevoia de protecție. Totuși se întâmplă implicarea în altă relație abuzivă.Teama că nu vom primi niciodată dragostea de care avem nevoie,în absența unor comportamente de îngrijire și afecțiune,Adulții în asemenea situații adoptă un comportament de detașare.
Capcana Izolării Sociale - Nu-și găsesc locul nicăieri.
Sentimentul care primează este singurătatea.Acești oameni se simt diferiți,se simt superiori.Deși nu este ceva rău în a fi diferit,problema apare când sentimentul de a fi diferit ,e dureros.
Capcana Dependenței - Nu se pot descurca de unul singur.
Este vorba de copii crescuți hiperprotectiv,care dezvoltă o angoasă în a accepta și partea mai puțin plăcută a unei situații și rămân în conul de umbră,dominat de frică și ulterior de pesimism.
Capcana Vulnerabilității- O să se întâmple o nenorocire.
In aceste cazuri se dezvoltă fobii sau îndepărtarea foarte tare de sentimmentul de siguranță.
Majoritatea dintre aceștia fac atacuri de panică.Au o mare hipersensibilitate față de propriul corp.
Capcana Deficienței -Cred că nu sunt buni de nimic.
Acești oameni au convingerea că nu merită să fie apreciați.Manifestă lipsa încrederii în propriile competențe și abilități.Apar mai ales datorită atitudinii critice din partea  unuia dintre părinți sau amândoi.
Capcana Eșecului -Sunt total neîncrezători în forțele proprii.Au stima de sine scăzută.Nu au fost apreciați,încurajați,admirați.
Au fost neajutorați în copilărie,dependenți de adulți,care i-au subjugat.
Capcana Subjugării - Mereu fac ce vor ceilalți. Au fost neajutorați din copilărie,dependenți  de adulți.
Capcana Standardelor Nerealiste -Au sentimentul că fac totul la limita perfecțiunii.Acești oameni au fost împinși mereu spre rezultate maxime.
Capcana Revendicării de Drepturi Personale - Indreptățiții sunt deobicei ”deasupra legii ”.
Insușesc tot ce poftesc,întrucât consideră că li se cuvine.
Cel mai grav este că nu au empatie atunci când îi fac pe alții să sufere.

Dacă ne identificăm cu una sau mai multe astfel de CAPCANE s-a făcut primul pas spre conștientizarea nevoii de schimbare.
Vestea bună este că nu e niciodată prea târziu.
Putem alege să ne prioritizăm adevăratele nevoi,fără a fugi din cauza emoțiilor copleșitoare.

-Postări Elena Albuțiu

Niciun comentariu: