Toată media a preluat acuzațiile DIICOT rezultate din rechizitoriul de 400 pagini , împotriva celui supranumit”monstrul din Caracal”-Gheorghe Dincă.
Instanța a fost sesizată prin acest rechizitoriu recent al procurorilor,cu acuzatiile de răpire, sechestrare și uciderea Luizei Melencu și Alexandra Măceșanu ,săvârșite de Gheorghe Dincă, cu încadrarea juridică corespunzătoare acestor infracțiuni.
Cotidianul,care publică integral acest rechizitoriu își exprimă intenția ca românii să analizeze singuri acuzațiile trimise acum la instanța de judecată,făcând o paralelă cu informațiile difuzate până acum în spațiul public.
Jurnalul Libertatea publică în schimb detalii uluitoare :
Se arată prin rechizitoriul procurorilor, că: ”în anul 2019 ,bărbatul (Gheorghe Dincă)locuia singur în Caracal și era descris de cunoscuți ca fiind un om retras până la izolare,care a muncit o perioadă în propriul atelier auto,deschis chiar la această adresă,iar anterior muncise în străinătate din 2002în Vincenza -Italia.”.....
Alt extras din rechizitoriu procurorilor,ne arată ,că:”după ce a muncit în Italia,Gheorghe Dincă s-a întors în România și a locuit singur în casa părinților și se ocupa în principal de colectarea, prelucrarea și vânzarea de materiale feroase și neferoase...și comercializa la târguri piese auto în târgurile din județele Olt și Dolj.”
Altă mostră din același rechizitoriu :”Relațiile cu copiii și nepoții săi nu se menține apropiată,iar soția îl vizita sporadic,circa o lună pe an,doar în concediu,de cele mai multe ori în preajma sărbătorilor,însă îi trimitea bani regulat pentru întreținere .”....
Potrivit procurorilor Gheorghe Dincă,avea un cerc restrâns de apropiați ”acesta primind în curtea locuinței sale doar pentru prestări de munci gospodărești ,diverse persoane,vecini cunoscuți,majoritatea sub condiția sa socială(!),cu care împărțea înclinația spre consum exagerat de alcool,unul dintre aceștia fiind inculpatul Risipițeanu Stefan,zis Fănică.”.....
În rechizitoriu se mai povestește ”In casa și locuința au acces femei de diferite condiții sociale și diferite vârste,pe care le solicita inițial pentru prestarea contra-cost de muncă în gospodărie și cu care finalmente întreținea relații sexuale,pentru aceste relații Gheorghe Dincă plătea sume modice de bani”. ......
Gheorghe Dincă,în rechizitoriul procurorilor este descris ”Un om cu o sexualitate exagerată,femeia era un simplu obiect de satisfacerea plăcerilor...”
Potrivit anchetatorilor Gheorghe Dincă era obsedat de propria sexualitate....
Se continuă rechizitoriul cu aceiași placă : ”Cu o sexualitate exagerată pentru vârsta sa (?!),constatată cu ocazia expertizei psihiatrice și a analizei comportamentale .preocuparea până la obsesie de propria virilitate ....a pierdut orice respect pentru femeie ca individ,aceasta devenind în mentalul său un simplu obiect de satisfacere a plăcerilor sexuale.In momentele de relaxare bahică cu prietenii,discuțiile inițiate de inculpat se refereau preponderent la sexul opus,povestiri cu tentă erotică,pornografică,consolidând geneza planului final al inculpatului de satisfacere sexuală conform propriului scenariu,în condițiile și termenii doriți în care femeia să fie incapabilă să-l refuze,ori să i se opună.”
In fine procurorii reușesc să tragă niște concluzii pe teme sentimentale privind pe Gheorghe Dincă, ca individ ( rar fiind individualizat ca inculpat) si consemnează mai departe ,că:”Sentimentul de succes al lui Gheorghe Dincă în ce privește răpirea,agresiunea sexuală,uciderea și eliminarea cadavrului lui Melencu ,fără a fi prins de organele însărcinate (!) cu aplicarea legii,l-a făcut pe acesta să lase garda jos(!) și să comită greșeli în ceea ce privește răpirea,agresiunea sexuală și uciderea lui Măceșanu (exemplu : a lăsat-o pe aceasta singură în casă cu un telefon mobil la îndemână)”.
Ca un supliment de concluzie, pe caz sau pentru a da valoare supozițiilor de până acum,procurorii consemnează și faptul,că :” Raportul FBI din dosarul Caracal ,arată că- În comparație cu criminalii din SUA,metoda (!) folosită de Dincă pentru a scăpa de cadavru e unică)-.
Ce s-a vrut cu această mențiune,care nu a avut nici-o valoare juridică,nu se știe ? Poate procurorii au invocat jurisprudența americană ,pentru a sublinia persoanlitatea națională a criminalului din Caracal !?In ce alt scop ? Doar procurorii pot oferi detalii.
Comentarii :
Stilul pretențios,bombastic,un fel de literatură artistică gen -horror, ne duce cu gândul că suntem confruntați cu un rechizitoriu de excepție, privind pe Gheorghe Dincă.
Am putea spune mai curând că acest inculpat este descris ca un bărbat,un fel de Macho-man, care-și face simțită prezența în localitatea de domiciliu,cu multă superioritate,în special în fața femeilor. Se prezintă în fața oamenilor ,ca un bărbat cu activități lucrative (vânzare piese auto ,etc),sănătos,de încredere cu prietenii,discuțiile despre virilitate fiind descrise ca fiind ceva comun în zilele noastre,atât în mediul urban cât și rural.
Activitatea cea mai intensă (a inculpatului )fiind” transportul de ocazie” ,după ce punea ochii pe o femeie specială .
Manifestările acestuia sunt descrise însă diferit sub aspect comportamental,atunci când se afla în propria casă,unde se desfășoară în voie,lăsând impulsurile și nevoile fiziologice să se manifeste liber. Adică se arată că în schimbul unor sume modice avea relații sexuale cu diverse femei din localitate,dar se face precizarea că atunci când era respins ,cum a fost cazul celor două victime din dosar,devenea agresiv,cu consecințe ce au condus la uciderea acestora.
După ce citești ,din conținutul acestui rechizitoriu și înțelegi ce probleme analizează procurorii pe parcursul a sute de pagini ,poți ușor să cazi în capcana unui act de tratament pentru psihoze ,cu simptome specifice celor care pierd contactul cu realitatea și încrederea în sine,ilustrând fel de fel de iluzii,cum ar fi obsesia pentru sexualitatea personală,pentru virilitate ,pentru comportamentul vicios față de femei,dar și agresivitatea față de femeile care-i resping avansurile sexuale.
Facem aceste precizări privind scrierea literară-gen horror,întrucât credem că s-a vrut ,pe parcursul sutelor de pagini,ca aceste detalii străine unui act de sesizare a unei instanțe de judecată, să ajute subiectiv judecătorii în aprecierea anchetei penale,ca suport pentru condamnare,în absența unor probe serioase,pertinente și utile cauzei.
Procurorii au scris în compensare un rechizitoriu ,umflat exagerat,scris într-un stil artificial,necunoscut limbajului juridic.
Această formă în mod cert nu ajută cazul penal, trimis în judecată pentru simplu motiv că nimeni nu va reuși să facă diferențierea între formularea literară și formularea de specialitate din speță.
Rechizitoriul în concepția procurorilor este o poveste necursivă ,necredibilă,populată cu personaje neconvingătoare,care uneori sunt denumite juridic-inculpați.
Acest mod de formulare a unui acte de sesizare a instanței de judecată contravine clar standardelor impuse de limbajul juridic.
Potrivit procedurii penale ,rechizitoriul trebuie să se mărginească la fapte și persoane,privitor la care s-a efectuat urmărirea penală.
Trebuie să cuprindă pe lângă data și locul întocmirii,numele și prenumele și calitatea celui care l-a întocmit- date privitoare la persoana inculpatului,fapta reținută în sarcina sa .Incadrarea juridică ,probele pe care s-a întemeiat învinuirea ,măsura preventivă luată și durata acesteia,preccum și dispoziția de trimitere în judecată,cu indicarea persoanelor ce urmează a fi citate,măsurile asiguratorii,cheltuieli judiciare și semnătura procurorului.
Rechizitoriul în mod legal este ultimul act de urmărire penală prin care este sesizată instanța cu faptele care urmează să facă obiectul judecății și persoanele care urmează să fie trase la răspundere pentru aceste fapte.
Nu se poate dispune trimiterea în judecată pentru fapte -pentru care inculpații nu au fost învinuiți sau privind o persoană ,care nu a avut calitatea de inculpat.
In practica de specialitate s-a susținut constant că descrierea faptelor sesizate , trebuie făcută de o manieră rezonabilă,aceasta fiind una din cele mai importante condiții de regularitate a actului de sesizarea instanței.
Faptele sesizate trebuie să prezinte relevanță penală ,sub aspectul conținutului unei infracțiuni, să fie prezentate acte materiale ,cu privire la participarea penală
In fine ,orice speculație artificială cu merite literare ,emoționale, de natură să convingă instanța, în ce constă invinuirea adusă inculpatului ,nu este de natură să constituie un suport juridic pentru judecători ,astfel ca să poată explica acuzațiile aduse inculpaților din dosar și a efecutua cercetarea judecătorească în condiții de celeritate și imparțiabilitate.
Comentarii fără incidență pe fondul cauzei:
Albuțiu Elena
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu