Cum ajung in presa probele din dosare

In sedinta din 16 dec.2010 ,Plenul Consiliului Superior al Magistraturii si-a insusit Nota Inspectiei judiciare de pe langa Plenul C.S.M. privind informatiile aparute in presa ,referitor la stenogramele din unele dosare penale,precum si informatii despre continutul unor documente din dosare aflate pe rolul organelor judiciare,documente care reprezinta din punct de vedere procesual,probe sau acte procedurale din cauzele respective.
S-a subliniat si faptul ca dezvoltarea in spatiul public a discutiilor purtate de persoanele participante,fara legatura cu fapta cercetata constituie o ilegalitate,aducand atingere dreptului la viata privata,precum si dreptului la imagine a persoanei.
Din practica judiciara de pana acum, intelegem ca mai ales pentru probatiunea  in materia infractiunilor de coruptie s-a constatat existenta provocarii.Au existat investigatori sub acoperire sau chiar agenti provocatori.
In principal aceste metode de investigatie au loc pentru a putea declansa prinderea faptuitorului in flagrant.
In cele mai multe cazuri in baza unor stenograme,declaratii de martori se poate construi  acuzatia penala.
Daca ai deci "instrumente"necesare si putere de decizie privind libertatea unui om,dar si convorbiri telefonice incredibile cateodata ,se poate demonstra insistenta pentru acuzare.
Din pacate acuzarea nu intotdeauna verifica  alte piste privind pretinsele infractiuni si trateaza cu usurinta scurgerile de informatii din dosare in presa,atata timp cat nu se comenteaza in niciun mod apararile acuzatilor,care in cele mai multe cazuri sunt ignorate din dorinta de a nu diminua acuzatiile construite in modul descris mai sus.
Nou :
In prezent in practica judiciara se remarca un apetit deosebit pentru asimilarea stenogramelor la intocmirea dosarelor penale si totodata publicitatea acestora pentru a fi cunoscute de opinia publica.
Desigur in aceste cazuri intervine si compromiterea persoanelor anchetate penal inca in faza de urmarire penala, subliniindu-se vinovatia cu incalcarea prezumtiei de nevinovatie.
In conditiile respectarii normelor legale si a deciziilor CEDO ar trebui sa se stie ca numai dupa trimiterea dosarelor in instanta prin rechizitoriu,parchetul se desesizeaza.Acesta este momentul cand intervine judecata si dupa ramanerea definitiva a unei condamnari se poate vorbi de vinovatie penala.
Deci procedural ,odata plecat dosarul de la parchet prin trimiterea in judecata,dosarul penal devine public.
Regulamentul CSM prevede insa ca dosarele din instanta pot fi consultate de partile din dosar si aparatorii lor.
Totodata o dispozitie speciala spune ca jurnalistii pot avea acces la dosar in aceasta etapa a procesului penal daca fac o cerere si daca purtatorul de cuvant sau presedintele instantei aproba acest acces.
Situatia ramane mai complicata ,cand informatiile din dosare,inclusiv stenogramele se scurg din parchet catre presa,inainte ca dosarul sa devina public.
De fiecare data cand se face publica vreo inregistrare telefonica ,pot exista si asa -zisele "victime colaterale",adica cei care apar in stenograme,dar nu au nici-o legatura cu dosarul sau cu fapta penala incriminata.Acestea nu sunt protejate in niciun fel si se trezesc astfel cu numele aruncat prin dosare.
Se pune deci problema ca datele personale ale interlocutorilor,altii inafara de inculpati sa fie intr-un fel protejate.
Concluzia ar fi ca procurarea probelor prin stenograme sa se faca in anumite limite si sa fie administrate ca dovezi privind comiterea unor infractiuni, in asa fel incat sa nu atragem oprobiul public asupra unor persoane neimplicate penal.
Avocat Elena Albutiu