Azi un nou episod din lucrarea "Un rebut al Justitiei romanesti": "Santaj de procuror,santaj de presa.
Alexandru Lele este supus justitiei acum,ca oricare dintre noi si daca va fi vinovat va raspunde! Dar Lele nu mai someaza,este acum un procuror clonat in presa.Orice fel de decalaj financiar aparut in colectivitatea magistratilor bugetari nu are,in prezent vre-o legatura cu Lele.Oricum la nivelul parchetelor nu s-a intreprins niciun demers propriu,pentru verificarea activitatii ilicite a lui Lele.Sefii directi s-au aflat si se afla si astazi in eroare totala asupra legalitatii actelor intocmite de procuror,cu incalcarea abuziva a reglementarilor legale -fapte care s-au dovedit a fi folosite pentru santajcdescinderilor spectaculoase" si al prim-procurorului Paunel Galos in materie financiar-contabila,domeniu in care procurorul Lele avea multiple studii superioare si multe ore de studiu individual.Cine altul decat Lele aavut timpul si rabdarea pentru "accesul la filele colbuite,la miile de probe plicticoase,ascunse intre copertele dosarelor economice ?"Cine altul decat Lele ar fi ajuns sa-si demaste colaboratorii politisti ?Dar sa lucreze fara inregistrarea dosarelor penale,iar constatarile sau descoperirile facute sa fie folosite ca mijloc de santaj?
Arestarile abuzie facute de procurorul Lele au fost posibile din cauza sistemului de functionare a Ministerului Public.Procurorii au devenit adevarate instrumente de represiune,carepot trece peste toate legile in vigoare ca si cand acestea nu ar exista.
La procurorul Lele,actiunea penala se punea in miscare fara probe,doar pe baza unor opinii si speculatii bazate pe cunostintele sale economico-financiare,domeniu mult confruntat cu capacitatile lui de arestare.
In timp ce in marile dosare de coruptie nu se ofera informatii presei pe motiv ca ancheta este "secreta",Lele furniza ,sub anonimat,materiale false,dar argumentate juridic,care indicau "victimele sale"ca autoare de fapte penale.Prin informatiile furnizate presei s-a incalcat secretul anchetei,ba mai mult ,au fost supuse oprobiului public persoane nevinovate penal,cuma fost cazul unor directori de banci arestati de Lele si achitati de instantele judecatoresti.
In majoritatea dosarelor,procurorul si-a declarat competenta artificial,fiind evidenta asumarea unor succese pentru a fi promovat in functie,sau pentru a beneficia de facilitati de pe urma celor eliberati de el din arest.
Ca procuror,despre Lele nu se poate spune ca a comis greseliinerente desfasurarii activitatii sale profesionale,ci adevarate acte abuzive.
Inca inainte de arestarea lui Adrian Tarau (fiul prefectului de Bihor),Lele era preocupat de infiltrarea in presa.Daca se examineaza continutul unor materiale aparute atunci in ziare-contaminate de "stilul Lele"-se poate constata ca in acestea se vorbeste mult despre protectia politica,despre ademenirea oamenilor cu functii,etc.
"Autoportretul "imaginii lui Lele este laudativ,limbajul folosit e bombastic,expresiile epateaza :"dosare mulse"-recunoaste ca este necesara complicitatea procurorului;"mafia si mafiotii";"castiguri fabuloase";expresii latine(nihil sine...)specific pregatirii juridice;atacuri virulente la adresa judecatorilor care-i faceau praf activitatea ilicita de urmarire penala( Titluri ca "Justitia-tarfa de lux");informatii in limbaj juridic (ex: "in 20 aplilie 2001 in Oradea,au fost operate 2 arestari spectaculoase").
Deci printre cei pusi la treaba se afla si Lele,care nu s-a sfiit ca in calitate de magistrat sa fie in opozitie politica (e drept sub anonimat,sau in subteran).Asa ca in 23 aprilie 2001 isi publica opera vietii sale : dupa doua zile de la arestarea fiului de prefect (nu Adrian Tarau,cum ar fi trebuit sa fie informata de cei in drept opinia publica)isi face cunoscute datele din procesul verbal de autosesizare ,conceput dupa ideile proprii.
La 2 mai 2001,furnizeaza informatii in presa sub titlul "Toata conducerea Politiei bihorene -schimbata" prezentand date statistice despre cauze penale la care nu au acces ziaristii,sau despre modul de lucru conspirativ al politistilor.
La arestarea fiului de prefect,Lele-un simplu procuror judiciar si-a depasit atributiile,astfel ca planul de valorificare a datelor obtinute din activitatea juridica se potriveste cu intentiile de santaj rezultate din autodenunturi.
"Planul Lele" s-ar putea rezuma astfel : dosar penal pentru Adrian Tarau,imediat dupa numirea tatalui sau prefect ;pretentii de spaga ( a se vedea autodenunturi);pretentii de functii de conducere in parchete;tandem cu o anume presa,pe care nu opot nega mai ales cei prezenti la perchezitia locuintei lui Lele.Ca procuror a facut ancheta proprie desi nu avea competenta pe caz,si-a procurat probele din dosarul de "casa " al Parchetului de pe langa Curtea de Apel Oradea si din rechizitoriul redactat intr-o alta cauza,iar contributia sa a ramas nula sub aspect judiciar.
Se constata graba pentru valorificarea prin santaj a "informatiilor"la noul prefect.Lele era atunci sef-sectie judiciar,iar competenta revenea sectorului de urmarire penala.
Ce se intampla cu toate acestea daca prefectul Tarau era cooperant ? De ce Lele nu a miscat un deget pana cand Adrian Tarau a devenit util (pentru sanataj),adica fiu de prefect ?
Arestarea-termen cunoscut din pacate de multi oameni inhatati de el- exprima ,evident restrangerea ,reprezinta o masura ce se cere oportuna si care se poate aplica doar in conditii concrete,prevazute de lege.
Si atunci in dosarele sale penale de ce a invocat Lele interese politice pentru culpabilizarea sa penala?
Ca magistrat nu poate fi in opozitie chiar daca impotriva lui Adrian Tarau a procurat probe extrajudiciare.Lele trebuia sa stie cum sale valorifice,pentru ca se poate sustine astfel ca le-a pus pe sest in dosare si sub anonimat in presa ! Intr-o anume presa ,in care scandalul viza,ce altceva decat inconsistenta probelor !.....................
Ulterior in mai multe publicatii centrale (Ziua si Atac) s-au facut afirmatii cu privire lapretinsele presiuni la care a fost supus procurorul Lele Alexandru,deoarece a dispus arestarea preventiva a fiului de prefect.
S-a sustinut ca trimiterea in judecata mai tarziu -in 7 august 2002,a procurorului Lele ,s-a facut pentru faptul ca prin aceasta arestare s-ar fi atins interese politice din aceea perioada.(premier Adrian Nastase,care a comentat public ca nu agreeaza -arestarile de vineri seara- cum a fost cazul Tarau ).
S-au efectuat anchete autorizate pentru a se verifica aceste sustineri si s-a constatat ca nu exista nici-o legatura intre trimiterea in judecata pentru fapte de coruptie si arestarea preventiva al lui Adrian Tarau(care a atinc culmea penibilului fiind revocata de tocmai Lele peste 1 zi sau 2)
In urma trimiterii in judecata si evident dupa suspendarea procurorului din magistratura pentru aceasta cauza,inculpatul Lele s-a innobilat in presa cu Gazetele trustului -condus de Man Liviu din Cluj Napoca......."
In curand noul episod: Sindromul cauzelor pierdute".
Avocat Elena Albutiu
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu